10 ian. 2020

Foarte puțini oameni vin în audiențe la cabinet, dar unii îmi scriu pe pagina de Facebook.

Am primit un mesaj pe pagina de Facebook acum ceva timp în care mi se sugera că statul ar trebui să aloce bani pentru repatrierea persoanelor decedate în afara țării. Ignorați sugestia cum că am avea un câștig electoral din susținerea unei astfel de inițiative. Ceea ce îmi doresc este doar să evităm probleme generate de astfel de situații. 

Părerea mea este că atunci când părăsești teritoriul țării ar trebui să te gândești la riscurile la care te supui, iar riscul de boală ori deces ar trebui să fie printre acestea. 

Sunt probabil câteva milioane de oameni care părăsesc țara anual în vacanțe sau pentru perioade mai lungi, iar dintre acestea, aproximativ 3000 își pierd viața. În jur de 2000 de persoane nu se mai întorc niciodată în țară, iar trupurilor lor rămân să fie înhumate pe cheltuiala statelor în care au decedat.

Mesajul primit conține și o sumă inexactă, suma necesară a fi alocată: 200.000 euro. Dacă avem aproximativ 3000 de persoane care decedează în afara granițelor, iar un cost mediu de repatriere este de minimum 5000 de euro, valoarea totală a acestor operațiuni ajunge la aproximativ 15.000.000 de EURO. O poliță de asigurare de sănătate pe un an, care să conțină și riscul de deces și să acopere costul repatrierii, costă aproximativ 100 de lei sau chiar mai puțin. Puneți în balanță: 100 de lei (costul asigurării) în comparație cu 24.000 de lei (costul repatrierii). 

Atunci când plecăm în vacanță trebuie să încheiem polițe de asigurare, iar dacă ne îmbolnăvim pe acolo putem să ne decontăm cheltuielile, iar dacă, Doamne ferește, ne pierdem viața, asiguratorul plătește cheltuielile de repatriere. 

Foarte mulți români aleg să părăsească teritoriul țării fără o asigurare, iar dacă evenimentul neplăcut are loc, greutatea procedurilor de repatriere cade pe umerii familiei și ai apropiaților. 

Uneori dacă persoana ce trebuie repatriată are prieteni mulți sau o familie cu posibilități, apropiații reușesc să strângă banii necesari repatrierii. Însă, de multe ori, nu se reușește sau cei apropiați se văd neputincioși și nici nu încearcă. 

Voi ce experiențe ați avut cu situații de acest gen și care ar fi soluția pe care ați susține-o?

Guvernul ar putea să facă mai mult pentru a promova aceste asigurări de călătorie. Multe persoane care călătoresc nu știu de ele, de aceea numărul celor care cumpără o astfel de asigurare este infim. Însă cu puțină promovare, în special din partea Ministerului de Externe, cu sprijinul Poliției de Frontieră, numărul celor care află despre aceste asigurări ar putea crește constant, iar situațiile despre care am vorbit mai sus, să fie doar cazuri excepționale.

Vă las să citiți și un articol care dezbate chestiunea transportului persoanelor decedate, prezintă date statistice, precum și elemente tehnice. Aici

Vino alături de noi

Implică-te în USR

Hai să schimbăm împreună politica din România.
Înscrie-te ca membru sau simpatizant.

Înscrie-te în USR